Viitorul auditului: impactul tehnologiei și echipa multigenerațională

● 96% dintre companiile intervievate de către Mazars în cadrul studiului “The Future of Audit” susțin utilizarea noilor tehnologii de audit
● Principala abilitate a unui auditor de succes aleasă de respondenți este ‘să știe să asculte’ (33%)
● În România, numai 7% dintre companii au folosit dispozitive sau sisteme conectate la Internetul Obiectelor (IoT) în ultimul an, conform Eurostat

Recent, Mazars, firmă internațională de audit şi consultanță în afaceri, a publicat rezultatele unui studiu double-blind care a fost realizat de Edelman Intelligence. Scopul acestui studiu a fost de a identifica percepțiile și nevoile diferitelor companii din industrie, atunci când vine vorba de audit și de actualii lor auditori statutari. Într-un material recent, am discutat atât despre piața de audit din România și viitoarea ei evoluție, cât și despre cele patru mituri pe care profesioniștii din domeniu doresc să le elimine.

De această dată, dorim să evidențiem un alt factor pe care auditorii sunt dornici să îl afle – într-o perioadă cu schimbări rapide, cum va arăta viitorul auditului? Tehnologia este adesea privită ca o modalitate de a îmbunătăți toate aspectele afacerii, deoarece economisește timp și optimizează calitatea auditului. În prezent, abilitățile tehnologice de audit sunt dificil de găsit, însă atunci când companiile din piață întâlnesc auditori care combină apetitul pentru risc cu cel tehnologic, acestea sunt încrezătoare și vor să afle și mai multe despre modul în care oamenii folosesc tehnologia pentru a testa, experimenta și efectua procese de audit de calitate mai bună.

Reajustarea funcției de audit într-o lume digitală

Creșterea cloud computing-ului sau a big data a permis și a intensificat și mai mult succesul inteligenței colective, într-un moment în care firmele de audit și cele multidisciplinare nu aveau resursele structurale pentru a le colecta. Cu organizațiile care se deplasează rapid către mobilizarea resurselor, integrarea tehnologiilor și căutarea furnizorilor, companiile de servicii financiare au anticipat această nevoie de inovație și și-au extins serviciile pentru a include consultanța tehnologică și digitală.

Potrivit studiului nostru, 96% dintre respondenți sunt de acord cu utilizarea tehnologiei în procesul de audit. Tehnologia economisește timp și îmbunătățește calitatea auditului în fiecare zi. Utilizarea automatizării proceselor robotizate (RPA), de exemplu, înseamnă eliminarea erorilor de risc manuale și realizarea unor proceduri identice, ceea ce accelerează activitatea și îmbunătățește rigoarea procesului. Acest fapt oferă auditorilor mai mult timp pentru a adăuga analize cu valoare adăugată, încredere și expertiză situațiilor financiare – ducând la un raport de audit mai consolidat.

Când vorbim despre evoluțiile tehnologice trebuie să luăm în considerare mai mulți factori principali care indică necesitatea unor astfel de tehnologii în audit, cum ar fi creșterea rapidă a volumului de date, schimbarea modelelor corporative, trecerea la automatizare și solicitarea unei abordări îndrăznețe din partea auditului. Deși tehnologia este vitală pentru procesul de audit, sondajul nostru a dezvăluit, de asemenea, faptul că profesioniștii din spatele ecranelor contează mai mult. Auditul se află în centrul expertizei noastre de mai bine de 70 de ani și atunci când vine vorba de alegerea unei firme de audit, clienții noștri, precum și respondenții acestui sondaj, apreciază cunoștințele despre afacere și capacitatea de a înțelege domeniul în care compania își desfășoară activitatea. Profesia de audit trebuie să își continue transformarea prin explorarea a trei active puternice: tehnologia, capitalul uman și inteligența colectivă. Acest mix este cel care face diferența atât pentru clienți, cât și pentru profesie.”, a menționat Ella Chilea, Audit Partner, Mazars România.

Valoarea umană: singura resursă pe care tehnologia nu o poate înlocui

Tehnologia va juca, fără îndoială, un rol important în anii următori și, chiar dacă IA este deja prezentă în majoritatea industriilor, suntem de părere că oamenii vor fi cei care vor conduce locurile de muncă din viitor.

Auditorii au un rol crucial în îmbunătățirea relevanței și calității auditului. O parte a evoluției unui auditor este să înțeleagă domeniul de activitate al fiecărei companii – pentru că fiecare afacere este unică in felul său, replicarea unui audit „universal valabil” nu funcționează; acesta trebuie să știe să asculte; fapt confirmat și de cei 33% dintre respondenți, care au ales calitatea dintr-o listă de 20 de opțiuni. Urmată de „agilitate și flexibilitate” (17%), aceste abilități ne ajută să conturăm agenda de nevoi a companiilor și să dăm o putere mai mare calităților umane, pe care tehnologia nu le poate reproduce cu ușurință.

Trecerea peste o abordare tradițional orientată în favoarea unei abordări proactive necesită ca auditorii să se ocupe de munca lor cu scepticism.

Scepticismul este o atitudine care reflectă o minte întrebătoare și o evaluare critică a probelor de audit.”, scrie dr. Hernan Murdock, vicepreședinte al diviziei de audit pentru MIS Training Institute (MISTI). „Este necesar să fim atenți la condițiile care pot indica posibile denaturări datorate erorilor, neglijării sau fraudei și o evaluare critică a probelor de audit.”

Cei mai buni auditori nu au încredere în nimic atunci când examinează documentele financiare și efectuează fiecare revizuire cu un ochi format și un grad ridicat de vigilență, indiferent de circumstanțele specifice.

De asemenea, abilitățile de gândire critică sunt importante pentru o carieră în audit. Acest tip de raționament necesită ca aceștia să iasă în afara propriilor prejudecăți pentru a lua în considerare toate perspectivele, a pune la îndoială validitatea fiecăruia și a ajunge la o concluzie.

Auditul Z: trebuie îndeplinite nevoile educaționale pentru ca profesia de audit să evolueze

Când practica de audit va fi schimbată dramatic, folosind tehnologii emergente din ce în ce mai mult, profilul auditorului va reflecta aceste schimbări. În primul rând, auditorul trebuie să fie priceput în utilizarea tuturor acestor modificări tehnice în loc să utilizeze excel. Această schimbare se va potrivi perfect generației Z, utilizatorii nativi digitali, care intră deja în forța de muncă.

Provocarea în acest context este generată de scorul de pregătire al forței de muncă în ceea ce privește utilizarea tehnologiei și scorul companiilor privind utilizarea internetului obiectelor. Potrivit Eurostat[1], în România, numai 7% dintre companii au folosit dispozitive sau sisteme conectate la internet în ultimul an, chiar dacă țara are cel mai ieftin abonament de internet în bandă largă și, de asemenea, unul dintre cele mai rapide din lume. Prin urmare, avem generația Z, care folosește tehnologia în viața lor de zi cu zi, dar nu găsesc suficiente companii unde să lucreze cu același nivel ridicat de interes pentru digitalizare.

Folosind mai puțin timp pentru a obține datele în formatul potrivit, auditorul se va concentra pe identificarea valorii adăugate pentru a sprijini consiliile/ echipele de conducere cu informații care pot influența deciziile strategice. Pentru a genera aceste perspective, aceștia trebuie să-și dezvolte gândirea critică, să pună la îndoială situația actuală, să se îndoiască de modul în care se desfășoară afacerea. Gândirea critică este una dintre abilitățile viitoare care vor fi din ce în ce mai solicitate, potrivite din nou pentru generația Z, care este mai pragmatică decât celelalte generații, și nu este deloc deschisă să piardă timp în îndeplinirea sarcinilor care pot fi automatizate în loc să dețină un job care să îi solicite intelectual și la care să contribuie strategic.

Gândirea critică va merge mână în mână cu perspicacitatea în afaceri. Fără a înțelege cum funcționează afacerea în acel moment, va fi dificil să contestați modul în care se comportă. De ce folosesc hârtiile în loc de gestionarea documentelor digitale? De ce ridică manual produsele în loc să folosească roboți? De ce introduc manual date în loc să folosească mașini inteligente? De ce înregistrează un scor atât de scăzut de păstrare a persoanelor? Toate acestea vor fi întrebări pe care le veți auzi de la auditorii din generația Z, chiar din prima etapă a procesului de audit.”, a menționat Andreea Georgescu, Head of HR Consulting, Mazars România.

Până când sistemul educațional va trece la o transformare digitală și va începe să ofere abilitățile cerute de mediul de afaceri, companiile vor prelua, în continuare, responsabilitatea de a dezvolta aceste abilități și competențe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *