Realitatea de astăzi: despre munca la domiciliu, cum sunt angajații susținuți de către angajatorii lor și filozofia Agile din mediul de afaceri din România
La începutul pandemiei de COVID-19, prima decizie bună luată de companii, în special de cele private, a fost aceea de a lucra de acasă, o decizie care a salvat multe vieți și care încă de actualitate. Această primă decizie bună a fost urmată de o a doua – angajatorii au devenit empatici și le-au oferit angajaților lor o siguranță financiară, acolo unde s-a putut, au înțeles faptul că aceștia au nevoie de o pauză în plus, și-au sprijinit colegii care sunt părinți și pentru care totul a devenit și mai greu peste noapte, le-au pus la dispoziție specialiști cu care să vorbească despre provocările cu care se confruntă și au fost oameni, înainte de orice altceva.
În momentul de față, nu putem discuta despre viitorul muncii fără să vorbim despre cum este lucrul de acasă, ce beneficii oferă companiile, cine dorește să implementeze un model de lucru hibrid și cum este cultura organizațională de astăzi dintr-o perspectivă agilă.
„Munca la domiciliu” vs. activitatea de telemuncă
De unde lucrăm „de acasă”? Aceasta este întrebarea pe care o auzim tot mai des în ultima vreme, în special în contextul curent, în care „munca la domiciliu” sau activitatea de telemuncă a luat amploare din ce în ce mai mult, deși aceasta este reglementată încă din anul 2018 prin Legea nr. 81.
Există, însă, confuzii când vine vorba despre „munca la domicliu“, reglementată în mod distinct în Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii și „telemuncă“, reglementată prin Legea nr. 81/2018 și de curând modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 36/2021 (OUG 36/2021).
Potrivit Codului Muncii, „munca la domiciliu” reprezintă o activitate desfășurată de un salariat exclusiv la domiciliul său, existând obligația legală ca aceasta să fie un loc strict reglementat în contractul individual de muncă, din care angajatul să își desfășoare activitatea.
Potrivit OUG 36/2021, „telemunca” a fost definită ca fiind „forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor“.
Noutatea constă în faptul că salariatul poate să își îndeplinească atribuțiile specifice meseriei sale folosind preponderent tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în orice alt loc decât locul de muncă stabilit de angajator, fără să existe o limitare geografică sau o restricție în a avea mai multe astfel de locuri de muncă, eliminându-se astfel prevederea inițială cu privire la obligația reglementării în contractul de muncă a locului/ locurilor desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți.
„Important de reținut este faptul că, potrivit Legii nr. 81/2018, contractul sau actul adițional încheiat în vederea desfășurării activității în regim de telemuncă trebuie să aibă la bază acordul de voință al ambelor părți, astfel că un angajat nu poate fi obligat să lucreze de la domiciliu sau din altă locație, la fel cum nici nu poate fi sancționat în vreun fel pentru refuzul său.”, a menționat Alina Vlad, Key Account Manager, Mazars România.
Dincolo de toate aspectele legislative pe care angajatorul trebuie să le ia în considerare atunci când angajații săi „lucrează de acasă” și provocarea de a lucra de acasă, unde angajații trebuie să știe când este momentul să se deconecteze, este important să ne concentrăm asupra a ceea ce este bun și să ne bucurăm de beneficiile lucrului de acasă sau ale activității de telemuncă – cum ar fi mai mult timp petrecut cu prietenii și familia, timp pe care l-am câștigat datorită faptului că nu mai trebuie să ne deplasăm până la birou.
Salariații și-ar dori ca angajatorul să le asigure costurile pentru un psihoterapeut și o parte din cheltuielile pentru lucrul de acasă
Un lucru pe care l-am știut cu toții încă de la începutul pandemiei a fost că trebuie să îi protejăm pe ceilalți, însă în timp ce am făcut asta, am uitat să avem grijă de noi înșine. Cu toții reacționăm diferit la situațiile stresante și este complet normal să experimentăm o multitudine de emoții, care sunt foarte greu de stăpânit fără un ajutor extern.
„Potrivit platformei Undelucram.ro, aproximativ 1 din 5 salariați și-ar dori ca angajatorul să suporte costurile ședințelor de psihoterapie. Mai mult, același procent de angajați ar dori să le fie subvenționate o parte din cheltuielile pentru lucrul de acasă, cum ar fi plata energiei sau o parte din plata chiriei. Deși am auzit de multe exemple bune din mediul de afaceri românesc care oferă acele beneficii pe care le-am menționat mai sus, nu toți angajatorii au ajuns încă la acest punct și sperăm că această situație se va schimba rapid.”, a menționat Alexandra Florescu, Payroll Consultant, Mazars România.
Un alt avantaj pe care îl avem de partea noastră este generația tânără, care lucrează și dezvoltă afaceri pentru a ajuta milioane de oameni. Un exemplu recent este un tânăr român care dezvoltă în Silicon Valley o inovație numită PostureHealth, concepută pentru a ajuta și corecta postura corporală atunci când lucrăm de la birou, o aplicație atât de necesară în aceste vremuri.
Filosofia Agile în era forței de muncă de la distanță
Într-un fel sau altul, lucrul la distanță este aici pentru a rămâne și, deși putem beneficia de multe avantaje, este de asemenea important să observăm lucrurile care nu funcționează bine și care pot fi rezolvate cu ajutorul unei mentalități agile.
O filozofie agilă ar putea menține echipa unită în timp ce este separată fizic, deoarece permite organizarea și repartizarea muncii într-un mod eficient și flexibil între diferite echipe multidisciplinare, luând cea mai bună decizie în fiecare moment. O modalitate simplă de a începe coordonarea echipelor dvs. este prin întâlniri zilnice scurte, care trebuie să aibă loc dimineața, unde cei din echipă pot discuta despre sarcinile lor curente și pot explica ce funcționează și ce nu, precum și ce obstacole întâmpină.
De exemplu, în Mazars, am adoptat ideea unui Design Sprint și am adunat o echipă de oameni din 11 țări pentru a fi implicați în 8 ateliere online, în care trebuie să găsească soluții automatizate pentru nevoile actuale ale companiei. După finalizarea acestui workshop de design sprint, urmează procesul de agile sprint, pentru a fi cu un pas mai aproape de a dezvolta o filozofie de lucru și mai bună.