În contextul promovării mobilității sustenabile și al creșterii numărului de vehicule electrice, autoritățile locale au fost nevoite să adopte măsuri pentru reglementarea utilizării stațiilor de încărcare și a locurilor de parcare aferente acestora. O problemă frecvent semnalată este ocuparea abuzivă a acestor locuri de către vehicule care nu sunt electrice sau plug-in hibrid ori de către autoturisme electrice care staționează fără a fi conectate la stația de încărcare. Cu toate că la nivel național nu există o reglementare uniformă în acest domeniu, unitățile administrativ-teritoriale au adoptat hotărâri locale prin care stabilesc sancțiuni specifice pentru astfel de contravenții.
Așadar, în prezent, în România, conform ultimilor analize juridice scrise de Legal Badger, nu există o lege națională care să reglementeze în mod expres sancțiunile aplicabile vehiculelor care ocupă locurile destinate încărcării autovehiculelor electrice fără a le folosi în scopul prevăzut. Prin urmare, autoritățile locale au competența de a adopta reguli specifice, stabilind atât condițiile de utilizare a acestor locuri, cât și regimul sancționator aplicabil în caz de nerespectare. Această descentralizare legislativă determină existența unor diferențe semnificative între municipii, fiecare consiliu local având libertatea de a impune propriile norme și sancțiuni.
Astfel, pentru a preveni utilizarea abuzivă a locurilor destinate încărcării electrice, reglementările locale impun obligații clare atât pentru utilizatori, cât și pentru proprietarii și operatorii acestor stații. Una dintre principalele măsuri prevăzute de hotărârile locale este obligația de marcare vizibilă a locurilor de încărcare, atât prin semnalizare orizontală, cât și prin indicatoare verticale. Lipsa unei semnalizări corespunzătoare poate îngreuna aplicarea sancțiunilor și poate duce la confuzii în rândul conducătorilor auto. În plus, unele administrații locale impun ca operatorii stațiilor de încărcare să afișeze informații privind tarifele și durata maximă permisă pentru utilizarea locurilor de încărcare. Aceste măsuri sunt menite să asigure utilizarea eficientă a infrastructurii disponibile și să prevină ocuparea nejustificată a acestor spații de către autovehicule care nu se află în curs de încărcare.
În ceea ce privește sancționarea vehiculelor parcate abuziv pe locurile de încărcare, printre măsurile aplicabile în cazul ocupării ilegale a acestor spații se numără, în primul rând, aplicarea de amenzi. De exemplu, în Municipiul București, regulamentul adoptat de Consiliul General prevede că ocuparea unui loc de încărcare de către un vehicul care nu este electric sau plug-in hibrid se sancționează cu amenzi cuprinse între 500 și 1.000 de lei pentru persoane fizice și între 1.000 și 1.500 de lei pentru persoane juridice.
În al doilea rând, autoritățile locale pot dispune ridicarea vehiculelor care ocupă ilegal aceste locuri, măsură menită să descurajeze comportamentele contravenționale și să asigure accesul utilizatorilor de vehicule electrice la infrastructura de încărcare. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 64 din O.U.G. nr. 195/2002 „Poliţia rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar. Ridicarea şi depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate se realizează de către administraţiile publice locale sau de către administratorul drumului public, după caz.” În acest caz, contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul şi depozitarea vehiculului staţionat neregulamentar se suportă de către deţinătorul acestuia.
Nu în ultimul rând, ca măsură preventivă, unele municipalități permit blocarea roților vehiculelor parcate pe aceste locuri, urmând ca șoferii să achite o taxă de deblocare, pe lângă amenda primită.
În plus, în unele municipii, reglementările locale limitarea timpului de utilizare a locurilor de încărcare. Astfel, un vehicul electric nu poate staționa pe un astfel de loc decât pe durata efectivă a procesului de încărcare, după care șoferul trebuie să elibereze locul. În cazul depășirii acestui interval, autoritățile locale pot aplica sancțiuni similare celor pentru ocuparea nejustificată a acestor locuri. Această regulă previne blocarea inutilă a infrastructurii de încărcare și încurajează utilizatorii să elibereze locurile odată ce și-au încărcat bateria.
Mai mult, în vederea eficientizării utilizării locurilor de încărcare și a reducerii numărului de încălcări ale reglementărilor locale, unele municipii au început să implementeze măsuri tehnologice care să permită monitorizarea mai eficientă a acestor spații. Astfel, autoritățile locale iau în calcul instalarea unor senzori de ocupare a locurilor de încărcare, care să permită monitorizarea în timp real a disponibilității acestora. Aceste sisteme ar putea facilita aplicarea sancțiunilor pentru staționarea abuzivă și ar contribui la o mai bună gestionare a infrastructurii destinate vehiculelor electrice.
În concluzie, lipsa unei reglementări unitare la nivel național în ceea ce privește sancționarea ocupării ilegale a locurilor de încărcare pentru vehicule electrice creează un cadru neuniform de aplicare a sancțiunilor în România. Deși consiliile locale au adoptat măsuri pentru a proteja accesul la stațiile de încărcare, diversitatea reglementărilor poate genera confuzie atât în rândul conducătorilor auto, cât și al autorităților responsabile cu aplicarea legii.
În acest context, o reglementare națională ar putea contribui la uniformizarea sancțiunilor și la stabilirea unor reguli clare și aplicabile în mod egal în toate localitățile din țară. Până atunci, șoferii trebuie să se informeze cu privire la reglementările specifice fiecărui oraș în care circulă și să respecte semnalizarea aferentă locurilor destinate încărcării vehiculelor electrice, pentru a evita sancțiunile impuse de autoritățile locale.